141:1 (Un psalm al lui David.) Doamne, eu Te chem; vino degrabq la mine! Ia aminte la glasul meu, cknd Te chem!

141:2 Ca tqmkia sq fie rugqciunea mea knaintea Ta, wi ca jertfa de searq sq fie ridicarea mknilor mele!

141:3 Pune, Doamne, o strajq knaintea gurii mele, wi pqzewte uwa buzelor mele!

141:4 Nu-mi abate inima la lucruri rele, la fapte vinovate kmpreunq cu oamenii cari fac rqul, wi sq nu mqnknc din ospeyele lor!

141:5 Loveascq-mq cel neprihqnit, cqci lovirea lui kmi este binevenitq; pedepseascq-mq, cqci pedeapsa lui este ca untdelemnul turnat pe capul meu. Sq nu-mi kntorc capul dela ea: dar rugqciunea mea se va knalya kntr`una kmpotriva rqutqyii lor.

141:6 Cknd li se vor prqvqli judecqtorii dealungul stkncilor, atunci vor asculta cuvintele mele, wi vor vedea cq sknt plqcute.

141:7 Cum se brqzdeazq wi se spintecq pqmkntul, awa ni se risipesc oasele la gura mormkntului.

141:8 De aceea, cqtre Tine, Doamne, Dumnezeule, kmi kndrept ochii, la Tine caut adqpost; nu-mi pqrqsi sufletul!

141:9 Pqzewte-mq de cursa pe care mi -o kntind ei, wi de piedicile celor ce fac rqul!

141:10 Sq cadq cei rqi kn layurile lor, kn timp ce eu sq scap!